Plangere impotriva actelor si masurilor de urmarire penala

Codul de procedura penala al Romaniei prevede dreptul partilor si a oricarei persoane interesate ale carei interese legitime au fost vatamate prin vreun act sau vreo masura luata in cursul urmaririi penale de a face plangere imptriva acestor acte/masuri care in fond reprezinta manifestarea de vointa a organelor de urmarire penala.

Distingem trei ipoteze in care se poate face plangere :

1. plangere imptriva actelor si masurilor de urmarire penala ale organelor de cercetare penala
2. plangere impotriva actelor si masurilor de urmarire penala ale procurorului
3. plangere in fata instantei impotriva rezolutiei \ ordonantei de netrimitere in judecata sau impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata din cuprinsul rechizitoriului.

Cand se poate face o astfel de plangere ?

Atunci cand partile (ex : parte vatamata , proprietarul unui bun asupra caruia s-a dispus masura confiscarii) considera ca au fost nedreptatite de actul sau masura luata de organul de urmarire penala.

Cine poate face o astfel de plangere ?

• partile ,partea care se este nemultumita de masura sau de actul dispus de organele de urmarire penala pot face plangere (ex.partea vatamata poate face plangere impotriva rezolutiei de NUP a procurorului – observam ca invinuitul nu ar putea dispune de o asemenea cale deoarece faptul ca in cauza s-a dat o solutie de netrimitere in judecata ,ii este favorabil)
• orice parte interesata ale carui interese legitime au fost vatamate de actul sau masura procesuala luata de organele de urmarire penala (ex: proprietarul bunului confiscat in urma unei perchezitii la domiciliul inculpatului)

Care este obiectul plangerii ?

• un act de urmarire penala (ex:ordonanta de scoatere / incetare a urmaririi penale )
• o masura de urmariere penala (ex:masura confiscarii speciale)a
• act / masura dispusa inainte de efectuarea urmaririi penale (ex: rezolutia de NUP)

Unde se depunde o astfel de plangere?

Legea precizeaza ca plangerea se depune fie la procurorul care supravegheaza urmarirea penala, fie la organul de cercetare penala.In acest ultim caz ,organul de cercetare penala este obligat sa inainteze plangerea procurorului in termen de 48 ore ,impreuna cu explicatiile necesare.

Analiza celor trei ipoteze :

Ipoteza 1 : Plangere impotriva actelor si masurilor de urmarire penala ale organelor de cercetare penala

1.Titularii : partile si orice persoana interesata ale carei interese legitime au fost vatamate de actul sau masura luata de organul de cercetare penala.

2.Solutionarea plangereii revine procurorului care supravegheaza urmarirea penala , care este obligat sa solutioneze plangerea in termen de 20 zile de la primire plangerea.Mentionam ca termenul de 20 zile este unul de recomandare, astfel incat depasirea lui nu poate antrena decat o sanctiune disciplinare ,iar nulitatea relativa a actului nu se poate impune decat daca se dovedeste o vatamare adusa prin depasirea acelui termen.

3.Procedura de solutionare:

3.1.Organul de cercetare penala primind plangerea o inainteaza procurorului impreuna cu explicatiile necesare, in termen de 48 ore.In cazul in care plangerea se depune direct la procuror ,ulterior acesta poate cere explicatii.

3.2.Procurorul solutioneaza plangerea in cel mult 20 zile.Dupa solutionare comunica rezultatul partii care a facut plangerea.Solutionarea consta fie in mentinerea actului / masurii atacate fie in infirmarea ei.

3.3.Plangerea nu suspenda executarea actului /masurii.

Ipoteza 2 :Plangere impotriva actelor si masurilor de urmarire penala ale procurorului

1.Titularii : partile si orice persoana interesata ale carei interese legitime au fost vatamate de actul sau masura luata de organul de cercetare penala.

2.Solutionarea plangerii revine in aceasta ipoteza procurorului ierarhic superior.Ratiunea consta in insusi principiul subordonarii ierarhice, principiul guvernator al Ministerului Public.Trebuie amintit ca procurorul ierarhic superior verifica sub aspectul legalitatii si temeiniciei si rechizitoriul.

3.Procedura de solutionare :

3.1 Se ataca atat actele date de procuror ,deci efectuate de procuror cat si actele date in baza dispozitiilor procurorului ,deoarece amebele reprezinta manifestarea de vointa a procurorului.

3.2.Procurorul ierarhic superior primind plangerea impreuna cu dosarul cauzei este obligat sa o solutioneze in termen de 20 zile – termen de recomandare.

3.3.In cazul : rezolutie NUP , ordonanta scoatere/incetare UP , ordonanta clasare – plangerea se face in termen de 20 zile de la data comunicarii copiei de pe act.

3.4.In cazul unei solutionari nefavorabile pentru partea care a facut plangere ,aceasta se poate adresa instantei.Plangerea directa indreptata instantei va fi respinsa ca inadmisibila.

Ipoteza 3 : Plangere in fata instantei impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere in judecata sau impotriva dispozitiilor de netrimitere in judecata din rechizitoriu

Se poate uza de aceasta cale in cazul in care se respinge  de catre procuror plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala.Este o cale „extrema ratio” a carui folosire presupune un control prealabil asupra actului atacat de catre procuror sau de catre procurorul ierarhic superior , control ce vizeaza in primul rand legalitatea si temeinicia actului ce emana de la organele de urmarire penala.

1.Actele ce pot fi atacate :

1. rezolutia de NUP
2. ordonanta/rezolutia de incetare a UP/scoatere de sub UP
3. ordonanata/rezolutia de clasare
4. dispozitia din rechizitoriu de scoatere de sub UP/incetare a UP

2.Procedura:

1. Judecatorul solicita dosarul.
2. Parchetul va trimite dosarul in maxim 5 zile de la data inregistrarii adresei parchetului.
3. Participarea procurorului obligatorie.
4. Persoana care a facut plangere este citata.Neprezentarea ei nu impiedica judecarea plangerii insa daca instanta considera ca este absolut necesara poate dispune aducerea ei.
5. Persoana care a facut plangerea si reprezentantul parchetului sunt audiate.
6. Termenul de solutionare este de cel mult 20 zile ,de la data primirii plangerii.
7. Judecatorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 30 zile.

RIL :”Judecatorul care admite plangerea devine incompatibil sa judece cauza in fond” ,deoarece se considera ca prin admiterea plangerii deja si-a format o opinie cu privire la cauza.Per a contrario ,judecatorul care respinge plangerea nu devine incompatibil sa judece cauza in fond ,deoarece se poate argumenta ca prin respingerea plangerii judecatorul nu si-a format o opinie persoanala ci doar a „consolidat” vointa organelor de urmarire penala si in special a procurorului.

3.Solutii ce pot fi date :

• A – RESPINGE PLANGEREA – ca tardiva , inadmisibila , nefondata
• B – ADMITE PLANGEREA – in acest caz desfiinteaza rezolutia\ordonanta atacata sau dispozitia din rechizitoriu de netrimitere in judecata – trimite cauza procurorului in vederea REDESCHIDERII URMARIRII PENALE sau in situatia in care plangerea vizeaza o rezolutie de NUP , trimite cauza procurorului in vederea INCEPERII URMARII PENALE
• C – ADMITE PLANGEREA – in acest caz desfiinteaza rezolutia/ordonanta atacat sau dispozitia din rechizitoriu de netrimitere in judecata atacata – si RETINE CAUZA PENTU JUDECARE atunci cand considera ca sunt probe necesare pentru stabilirea vinovatiei pentru fapta savarsita.Probele trebuie sa fie obtinute in cursul procesului penala ,deci nicidecum in faza actelor premergatoare.De asemenea ele trebuie sa fie legal administrate.

Recursul.Pentru lit A si B se poate ataca cu recurs care in ipoteza in care este ADMIS – caseaza sentinta primei instante – desfiinteaza rezolutia /ordonanta atacata – trimite cauza la procuror in vederea inceperii urmaririi penale , care nu mai poate dispune din nou NUP.

Anexez un model de plangere impotriva rezolutiilor / ordonantelor de netrimitere in judecata

Bibliografie :

• Codul de procedura penala al Romaniei

• Tratat de drept procesual penal – parte speciala , Editura Lumina Lex ,Ion Neagu
• http://www.cdep.ro
• http://www.mpublic.ro